Sue Knight

[A]m angajat un tâmplar să mă ajute să restabilesc o veche fermă. După ce a terminat prima zi grea la locul de muncă, o pană de cauciuc l-a făcut să piardă o oră de muncă, tăietorul electric a cedat, camioneta lui a refuzat să mai pornească. În timp cel conduceam spre casă nu a scos o vorbă.

Odată ajunşi însă, m-a invitat să intru să-i cunosc familia. În drum spre uşa de la intrare, s-a oprit puţin la un mic copac, unde a început să atingă frunzele cu vârfurile degetelor, cu ambele mâini. Când a deschis uşa parcă se transformase complet. Faţa lui tăbăcită a fost învăluită de zâmbete, şi-a îmbrăţişat cei doi copii mici şi şi-a sărutat soţia.

După aceea m-a condus la maşină, şi trecând pe lângă copac am fost prea curioasă ca să nu-l întreb ce se întâmplase mai devreme.

„Oh, e copacul meu cu probleme” spuse omul.

„Ştiu că nu pot să n-am probleme la muncă, dar un lucru e sigur, problemele n-au ce căuta în casă cu soţia şi copii mei, aşa că în fiecare seară când vin acasă le agăţ în pom. Apoi, de dimineaţă, le iau înapoi, deşi, amuzant este” spuse el „că de dimineaţă, nu sunt la fel de multe, câte am lăsat cu o seară înainte. ”

Sue Knight „NLP at work”